Sărut mâna pentru masă! - O nouă rubrică gastronomică la „O voce românească”

Începând de vineri, 16 martie, emisiunea în limba română, „O voce românească” emisă din studioul radio de la Seghedin, va găzdui din două în două săptămâni o rubrică despre un domeniu cultural mai puţin exploatat: istoria gastronomiei româneşti. Rubrica se numeşte „Sărut mâna pentru masă!” şi este realizată de Iulia Kaupert, având-o ca invitat permanent pe conf. dr. Mihaela Bucin, dar, în curând, şi pe alţi iubitori de reţete, mâncăruri şi artă gastronomică românească. Prima incursiune în gastronomia românească a avut ca temă o mâncare specifică şi adecvată perioadei de post: mămăliga. Cu această ocazie, despre mămăligă, am putut afla, pe lângă multe lucruri interesante şi amuzante, şi următoarele date referitoare la originea cuvântului cucuruz: „Puţini îşi pot închipui că pe vremea lui Mihai Viteazul, deci înainte de 1600, nu existau lanuri de porumb în Europa de est. Ţăranii de atunci nu aveau culturi de tutun, cartofi, lucernă, bumbac sau rapiţă. În schimb, erau numeroase lanurile de mei – mămăliga făcându-se din această cereală. Meiului i se mai spunea popular şi mălai, de aici venind şi porecla data de saşi şi secui lui Mihai Viteazul – Mălai Vodă – deoarece ostaşii lui, spre deosebire de lefegiii străini, mâncau mămăliga de mei. În Transilvania, cucuruzul se pare că începe să fie cultivat din 1611, cum găsim într-o lucrare apărută a Sibiu, în 1875. În româneşte, termenul cucuruz, de origine latină, dar preluat din greacă, era folosit deja dinainte de apariţia porumbului, pentru a denumi conurile brazilor. Forma acestui fruct i-a determinat pe primii cultivatori să-i spună şi porumbului în acelaşi fel. De altfel, este cunoscută expresia lui Avram Iancu din 1848, când s-a adresat mulţimii de pe Câmpia Blajului astfel: „Uitaţi-vă pe câmp, moţilor, sunteţi mulţi ca cucuruzii brazilor, suntem mulţi şi tari, căci cu noi este Dumnezeu!”.

Următoarea ediţie a rubricii „Sărut mâna pentru masă!” va fi difuzată pe 30 martie şi va cuprinde o poveste despre cafea şi prăjituri, despre cafenele şi cofetării româneşti.

Emisiunea „O voce românească” poate fi ascultată oricând pe internet, în arhiva Radiodifuziunii Maghiare, la adresa: roman.radio.hu (aici intraţi la subcapitolul „hangtár”).

E.I.